În timp ce Europa se concentrează asupra motivelor pentru care și pentru cât timp România și Bulgaria vor fi ținute pe lista de așteptare a Schengen, se acordă puțină atenție efectelor neprevăzute ale acesteia. Mai mult, o dată ce discuțiile de aderare sunt întârziate, traducându-se în mii de ore pierdute în tranzit și având un impact ridicat asupra coeziunii, economic sau social, puțini par să se îngrijoreze că poluarea cauzată de aceasta traversează granițele în scurt timp. Deci, rămâne ca aceste lucruri să conducă lent la peste 46.000 de tone de CO2 trimise anual în atmosferă.

În condițiile în care România se ocupă de aproximativ 1.100 km de frontiere ale UE, peste 1.800 de frontiere externe (a doua ca mărime din bloc) și 5 tripuncte, în paralel cu acoperirea identică a frontierelor UE de către Bulgaria, respectiv 750 km de frontiere terțiare și 4 tripuncte, orice întârziere în extinderea Schengen are repercusiuni destul de mari. Astfel, KPMG România a dezvăluit într-un raport recent că orice amânare, datorată creșterii timpilor de așteptare la cele 32 (din cele 62 ale României) și 24 (din cele 38 ale Bulgariei) de puncte de trecere a frontierei UE, emite peste 46.000 de tone de CO2 direct în regiunile de frontieră.

Prin urmare, chiar dacă din 2011 ambele țări au încercat să elimine controalele fizice la frontiere, între ele și cu Ungaria – Grecia, procesul de aderare la Schengen pare să rămână mai degrabă un deziderat îndepărtat decât o realitate apropiată. Între timp, în ciuda faptului că au frontiere destul de etanșate, ceea ce aduce în discuție o serie de provocări economice, politice, sociale etc., dinamismul mișcărilor din cele două țări cu cele mai mari diaspore pe cap de locuitor din UE nu face decât să crească. 

Astfel, numai în 2022 au intrat în cele două țări peste 3,1 mil. de autoturisme, 750.000 de autobuze și 3 mil. de camioane din statele membre ale UE, la care se adaugă cele peste 3,4 mil. de autoturisme, 800.000 de autobuze și 3,5 mil. de camioane care ies din cele două țări. Toate aceste persoane, care în anumite perioade reușesc să depășească peste 75.000 pe punct de intrare și se întind în cozi de zeci de km¹, au fost nevoite să aștepte în medie în ultimii ani între 30 și 45 de minute (autoturisme), între 30 și 110 minute (autobuze) și între 30 de minute și 72 de ore (cu o medie de 7 ore pentru camioane²)³.

Toți acești factori se traduc într-o ecuație destul de simplă – minutele de așteptare pentru fiecare mașină, autobuz și camion înseamnă mersul în gol sau condusul lent la toate tipurile de motoare. În plus, fără a lua în considerare gunoiul generat, deteriorarea unor produse sau orice alte forme de poluare, doar mersul în gol al unui parc auto cu o vechime relativ medie produce aproape 1/10 din emisiile anuale ale orașului Lyon (peste 46 de mii de tone). La rândul său, aceasta ar fi echivalentul poluării generate de generarea a peste 56 de milioane de kwh de energie electrică prin soluții pe bază de cărbune, ceea ce este suficient pentru a acoperi consumul lunar a aproape 50.000 de cetățeni ai UE. 

WDacă urmăm aceeași logică, în afară de amprenta masivă de carbon de peste 3.800t CO2 pe lună, autoturismele emit în medie peste 26.209 grame de NO2 pe zi (aproape o tonă pe lună), toate acestea în timp ce camioanele ajung la un total de 754.833 g. de NO2 pe zi (aproape 24 de tone pe lună⁴). Din acest motiv, în general, în regiunile de frontieră se înregistrează recorduri de poluare a aerului, depășind mediile naționale⁵.

Deoarece chiar și Comisia „este conștientă de faptul că aderarea întârziată a României și Bulgariei ar putea avea efecte suplimentare, cum ar fi emisiile de gaze cu efect de seră ale vehiculelor care așteaptă la punctele de trecere a frontierei”⁶, putem spera că dezastrul aderării nu va dura încă un deceniu. În caz contrar, ne putem aștepta ca mai mult de o treime din emisiile de un an ale Parisului (jumătate de mil. de tone de CO2, alături de 1/5 din NO2), sau echivalentul a 600 GWh de energie electrică produsă pe bază de cărbune, să treacă în scurt timp prin punctele de control, deoarece va circula liber prin aerul Europei.

1. https://spotmedia.ro/stiri/social/cozi-uriase-la-frontiere-coloane-de-25-de-kilometri-la-vama-siret-se-asteapta-si-900-de-minute ↩︎
2. https://www.romania-actualitati.ro/stiri/romania/cozi-de-15-kilometri-in-vama-giurgiu-id92916.html ↩︎
3. https://www.ctnews.ro/record-de-trecere-a-frontierei-in-judetul-constanta-in-minivacanta-de-rusalii-235-000-de-persoane-si-70-000-de-mijloace-de-transport-in-doar-cinci-zile/ ↩︎
4. O fuziune între fluxul inițial de mașini și emisiile realizate de acest raport – https://trl.co.uk/uploads/trl/documents/PPR987-TRL-Idling-Analysis-Summary.pdf ↩︎
5.  https://www.eea.europa.eu/data-and-maps/dashboards/air-quality-statistics
   ↩︎
6. https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/E-9-2023-000953-ASW_EN.html – răspuns oficial la o întrebare publică pe această temă ↩︎