În timp ce numeroase mărci autohtone au dispărut în tranziția post-comunistă, din inima României, Farmec își continuă odiseea centenară chiar și în prezent. De la Gerovitalul Anei Aslan, care i-a  adus faima internațională, compania a continuat să inoveze și să se reinventeze până când a devenit unul dintre cei mai mari producători regionali de cosmetice.

Uneori, companiile-mamă zboară sub radar în timp ce produsele lor ocupă podiumul, o idee care a          fost valabilă pentru Farmec de-a lungul deceniilor, mai ales că linia lor Gerovital este mai mult văzută            și simțită decât eticheta din spate. În ciuda acestui fapt, având o istorie dinamică și o moștenire perfectă, compania a reușit să transforme un mic magazin vechi de 134 de ani într-un centru care trimite peste 400 de produse în toate colțurile lumii.

Dacă frumusețea poate fi în ochii privitorului, succesul și ratele de creștere sunt obiective, iar cel mai mare jucător de pe piața de frumusețe din România are o strălucire destul de specifică, încă de la prima sa concepție ca un mic butic și laborator în Budapesta anului 1889, sub numele Molnar Moser. Ulterior, pentru că a fost nevoie de aproape jumătate de secol pentru a-și construi reputația, abia în 1943 rețeaua deschide un laborator independent la Cluj-Napoca (Mol-Mos), care era specializat pe 6 produse, pentru ca 6 ani mai târziu să fie naționalizat și transformat în (mai puțin atrăgătoarea) Fabrica de Cosmetice nr. 21, sub auspiciile Ministerului Sănătății.

În ciuda faptului că funcționa pe o platformă relativ în creștere, abia la mijlocul anilor ’60 compania a cunoscut prima creștere exponențială, deoarece Partidul Comunist Român a decis că țara are nevoie de unul dintre cele mai mari „cea mai mare și mai puternică fabrică de cosmetice”, capabilă să concureze și chiar să își depășească rivalii europeni. Astfel, în 65, compania a introdus Laptele Doina, un demachiant emblematic, care și în prezent ocupă peste 15% din această piață în România.

După ce a intrat cu succes pe o piață în plină expansiune, compania își schimbă conducerea cu Liviu Turdean (care o păstrează până în 2009, iar mai târziu o transmite fiului său, Mircea), totul în timp ce prof. Ph. Dr. Ana Aslan era însărcinată să transforme celebrele sale cercetări anti-îmbătrânire în practică comercială, ceea ce a dus la prima apariție a produsului Gerovital (1967)¹.

„România a inventat avionul, a inventat stiloul și a inventat și anti îmbătrânirea.” ²

Mircea Turdean

Doar doi ani mai târziu, compania face o nouă descoperire (de data aceasta doar națională), introducând pentru prima dată mai multe produse de tip spray și începându-și expansiunea în cea mai mare platformă de produse cosmetice din țară sub denumirea de Întreprinderea Industrială de Stat „Flacăra” (care a fost transformată în Fabrica de Produse Cosmetice Farmec în 1972).

Până la căderea regimului comunist, Farmec avea peste 1.000 de angajați direcți, pentru a acoperi         90% din cererea de produse cosmetice din România, aducând pe rafturi și mai ales la export un portofoliu de peste 600 de produse, de la produse de îngrijire a pielii și spray-uri până la soluții de curățenie pentru casă. Deși în acea perioadă mai existau alte două fabrici, Miraj București și Nivea Brașov, fiecare dintre ele a rămas specializată doar pe o parte din segmentele de piață.

Ulterior, în 1995, Farmec a fost privatizată prin metoda MEBO, peste 70% din acțiunile sale fiind cumpărate pentru 5,5 milioane de euro. EUR de către salariați, lansând în doi ani Plarform Dezmir, la acea vreme cea mai mare din sud-estul Europei, totul în timp ce primea noi investiții sau echipamente și chiar marcând noul mileniu cu o rețea națională de agenții. Până în 2008 Farmec cumpără pentru 1,2 mil. EUR.

Marca Gerovital, împărțită până atunci de Gerovital Cosmetics București (fosta Miraj București) și își începe expansiunea aproape anuală în corporația pe care o cunoaștem astăzi.

După o serie de investiții, Farmec-ul modern a transformat Transilvania într-un hub care trimite peste 500 de produse, împărțite în aproape 50 de mărci și linii de produse, către magazinele fizice proprii din peste 40 de țări și nenumărați alți revânzători din întreaga lume (inclusiv China, Japonia, Iordania, Israel, SUA etc.). Prin urmare, în condițiile în care a înregistrat o creștere de aproape 40% a exporturilor în perioada 2014-2017, nu este șocant că Farmec plănuiește să își cvadrupleze ponderea exporturilor (pentru a ajunge la 20% din întregul său business) prin construirea unei noi fabrici în jurul orașului Cluj-Napoca, printr-un proiect de 40 mil. EUR, care ar urma să dubleze capacitățile de producție actuale³.⁴

Fără a trece în revistă ratele de creștere anuală și cifrele, merită menționat faptul că doar în 2022 Farmec a reușit să aibă un venit total de 12,89 mil. EUR, o cifră de afaceri de 59,5 mil. euro, active imobilizate în valoare de 24,9 milioane de euro și un profit net ulterior de 2,2 milioane de euro. EUR, în ciuda unei creșteri de 30% a costurilor de producție și a volatilității ridicate a pieței, dublându-și bugetul de investiții la 2,42 mil. EUR.⁵

În conformitate cu traiectoria sa frumoasă, mai ales pe măsură ce noi linii de produse pătrund pe piețele neexploatate din Europa și din lume, tot mai mulți consumatori vor descoperi produsele Farmec, iar cu o gestionare atentă, balanța ar putea înclina în viitor în favoarea celor care spun că au auzit de primul produs mai degrabă decât de Gerovital.

1.  Internal link to the Ana Aslan article on the 3 Seas website ↩︎
2.  https://adevarul.ro/economie/povestea-farmec-cluj-napoca-produse-cosmetice-din-1488575.html ↩︎
3.  https://www.businessmagazin.ro/actualitate/cand-rafturile-magazinelor-romanesti-sunt-pline-de-produse-din-strainatate-cativa-antreprenori-romani-au-facut-si-ei-pasul-peste-granite-18101833 ↩︎
4.  https://www.zf.ro/business-construct/plan-investitie-40-mil-euro-relocarea-productiei-farmec-mircea-21849403 ↩︎
5. https://www.revista-piata.ro/business/strategii-de-piata/item/17930-mircea-turdean-director-general-farmec-marea-provocare-in-2023-accesul-la-materii-prime ↩︎