În condițiile în care România se ocupă de aproximativ 1.100 km de frontiere ale UE, peste 1.800 de frontiere externe (a doua ca mărime din bloc) și 5 tripuncte, în paralel cu acoperirea identică a frontierelor UE de către Bulgaria, respectiv 750 km de frontiere terțiare și 4 tripuncte, orice întârziere în extinderea Schengen are repercusiuni destul de mari. Astfel, KPMG România a dezvăluit într-un raport recent că orice amânare, datorată creșterii timpilor de așteptare la cele 32 (din cele 62 ale României) și 24 (din cele 38 ale Bulgariei) de puncte de trecere a frontierei UE, emite peste 46.000 de tone de CO2 direct în regiunile de frontieră.

Prin urmare, chiar dacă din 2011 ambele țări au încercat să elimine controalele fizice la frontiere, între ele și cu Ungaria – Grecia, procesul de aderare la Schengen pare să rămână mai degrabă un deziderat îndepărtat decât o realitate apropiată. Între timp, în ciuda faptului că au frontiere destul de etanșate, ceea ce aduce în discuție o serie de provocări economice, politice, sociale etc., dinamismul mișcărilor din cele două țări cu cele mai mari diaspore pe cap de locuitor din UE nu face decât să crească. 

Astfel, numai în 2022 au intrat în cele două țări peste 3,1 mil. de autoturisme, 750.000 de autobuze și 3 mil. de camioane din statele membre ale UE, la care se adaugă cele peste 3,4 mil. de autoturisme, 800.000 de autobuze și 3,5 mil. de camioane care ies din cele două țări. Toate aceste persoane, care în anumite perioade reușesc să depășească peste 75.000 pe punct de intrare și se întind în cozi de zeci de km¹, au fost nevoite să aștepte în medie în ultimii ani între 30 și 45 de minute (autoturisme), între 30 și 110 minute (autobuze) și între 30 de minute și 72 de ore (cu o medie de 7 ore pentru camioane²)³.

Toți acești factori se traduc într-o ecuație destul de simplă – minutele de așteptare pentru fiecare mașină, autobuz și camion înseamnă mersul în gol sau condusul lent la toate tipurile de motoare. În plus, fără a lua în considerare gunoiul generat, deteriorarea unor produse sau orice alte forme de poluare, doar mersul în gol al unui parc auto cu o vechime relativ medie produce aproape 1/10 din emisiile anuale ale orașului Lyon (peste 46 de mii de tone). La rândul său, aceasta ar fi echivalentul poluării generate de generarea a peste 56 de milioane de kwh de energie electrică prin soluții pe bază de cărbune, ceea ce este suficient pentru a acoperi consumul lunar a aproape 50.000 de cetățeni ai UE. 

WDacă urmăm aceeași logică, în afară de amprenta masivă de carbon de peste 3.800t CO2 pe lună, autoturismele emit în medie peste 26.209 grame de NO2 pe zi (aproape o tonă pe lună), toate acestea în timp ce camioanele ajung la un total de 754.833 g. de NO2 pe zi (aproape 24 de tone pe lună⁴). Din acest motiv, în general, în regiunile de frontieră se înregistrează recorduri de poluare a aerului, depășind mediile naționale⁵.

Deoarece chiar și Comisia „este conștientă de faptul că aderarea întârziată a României și Bulgariei ar putea avea efecte suplimentare, cum ar fi emisiile de gaze cu efect de seră ale vehiculelor care așteaptă la punctele de trecere a frontierei”⁶, putem spera că dezastrul aderării nu va dura încă un deceniu. În caz contrar, ne putem aștepta ca mai mult de o treime din emisiile de un an ale Parisului (jumătate de mil. de tone de CO2, alături de 1/5 din NO2), sau echivalentul a 600 GWh de energie electrică produsă pe bază de cărbune, să treacă în scurt timp prin punctele de control, deoarece va circula liber prin aerul Europei.

1. https://spotmedia.ro/stiri/social/cozi-uriase-la-frontiere-coloane-de-25-de-kilometri-la-vama-siret-se-asteapta-si-900-de-minute ↩︎
2. https://www.romania-actualitati.ro/stiri/romania/cozi-de-15-kilometri-in-vama-giurgiu-id92916.html ↩︎
3. https://www.ctnews.ro/record-de-trecere-a-frontierei-in-judetul-constanta-in-minivacanta-de-rusalii-235-000-de-persoane-si-70-000-de-mijloace-de-transport-in-doar-cinci-zile/ ↩︎
4. O fuziune între fluxul inițial de mașini și emisiile realizate de acest raport – https://trl.co.uk/uploads/trl/documents/PPR987-TRL-Idling-Analysis-Summary.pdf ↩︎
5.  https://www.eea.europa.eu/data-and-maps/dashboards/air-quality-statistics
   ↩︎
6. https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/E-9-2023-000953-ASW_EN.html – răspuns oficial la o întrebare publică pe această temă ↩︎

The post CO2 fără vize – Cum aderarea întârziată a României și Bulgariei la Schengen creează poluare transfrontalieră appeared first on Novus Ordo Media.

Zona mlăștinoasă de la marginea Bucureștiului de altădată, acum este cunoscutul Parc Natural Văcărești. Chiar dacă acesta are o istorie zbuciumată, rezultatul este unul miraculos.

Cartierul Văcărești din sectorul 4 al Bucureștiului a trecut prin schimbări majore în doar câteva decenii. În locul unde acum este Lacul Văcărești, înainte se afla un mic cartier înconjurat de verdeață, iar pe deal se putea observa Mănăstirea Văcărești, asta ar fi fost imaginea zonei de la începutul anului 1984.

Totul urma să se schimbe după vizita lui Nicolae și Elena Ceaușescu alături de Patriarhul Iustin Moisescu de la 2 decembrie 1984. Astfel, unul dintre cele mai valoroase ansamble arhitectonice, Mănăstirea Văcărești, urma să fie demolată la ordinele lui Nicolae Ceaușescu în 1986.

În toamna anului 1985, s-a început demolarea bisericii cu scopul de a se construii pe terenul acesta o sală polivalentă sau un complex format din mai multe instanțe judecătorești (Ministerul Justiției, Procuratura Generală, Tribunalul Suprem, etc.). Orice urmă a mănăstirii nu mai poate fi observată astăzi, pe fostul loc a fost construit un mall.

Viitorul Lac Văcărești avea să fie umplut prin alimentare din Argeș. S-a început demolarea Mănăstirii Văcărești și exproprierea locuințelor din jur pentru a demara lucrarea hidrotehnică.

În 1989, cuveta lacului și digul erau terminate și gata de pus în folosință. S-a încercat o singură data pomparea apei, această încercare fiind un eșec ce a dus la inundarea serelor din Vitan Bârzești și respectiv la abandonarea proiectului. Ideea lui Nicolae Ceaușescu de sistemizare a zonei transformându-se într-un eșec.

Zona a fost dată uitării, până când foștii proprietari de terenuri au cerut retrocedarea sau despăgubirea după căderea comunismului. O mare parte din procese nu au fost soluționate nici în ziua de astăzi.

În anul 2000, un cetățean australian a vrut să demareze un proiect pe cuva lacului, construirea unui complex de agrement. Proiectul nu s-a mai continuat, iar situația terenului a rămas încontinuare neclarificată.

Între timp lacul abandonat a început să-și dezvolte fauna și flora.

Astfel, în 2016 a devenit arie naturală protejată, fiind un lac antropic cu o suprafață de 189 ha.

Astăzi, este unul din cele mai cunoscute locuri, ce atrage atenția occidentului prin simplitatea și raritatea pe care o are. Au fost realizate atât documentare și filme, cât și articole în reviste cunoscute ca National Geographic.

Parcul Natural Văcărești este unul din cele mai frumoase creații ale naturii, având 331 de specii de plante, 150 de specii de păsări și multe alte specii de pești, mamifere, reptile, etc.

Puteți să vă bucurați în orice anotimp de peisajul locului și să observați parcursul naturii în Parcul Natural Văcărești.

The post O plimbare prin trecutul zonei Văcărești appeared first on Novus Ordo Media.

România a demarat diverse acțiuni cu scopul de a își crește nivelul de ambiție în ceea ce privește cota de surse regenerabile de energie și obiectivele de eficiență energetică, și are în vedere mai multe măsuri pentru a defini și implementa strategii și politici clare care vizează atingerea obiectivelor asumate.

În acest context de susținere a eforturilor industriei energetice din România în premieră, la Constanța, în luna august, Camera de Comerț, Industrie și Navigație cu sprijinul Asociației de Dezvoltare Durabilă Constanța, al Asociației pentru Dezvoltare Regională și Politici Europene al Consiliului Județean Constanța și având drept parteneri media Adevărul și Novus Ordo Media,, organizează un eveniment de tip ”Expo&Talks”, la care își dau întâlnire actorii importanți din zona de business al energiei inteligente și reprezentanți ai autorităților centrale și locale precum și ai mediului academic, pentru prezentarea, analizarea și accesarea celor mai recente inovații in domeniu.

Inițiativa de la Constanța se dorește o platformă utilă de schimb de informații și exemple de bune practici care să poată contribui la dialogul dintre mediul privat și cel public, în contextul potențialului energetic deosebit al județului Constanța și al regiunii Dobrogea. Pe parcursul evenimentului vor avea loc dezbateri pe teme precum sursele de finantare nerambursabile pentru eficiența energetică, digitalizarea și mobilitate urbană durabilă tranziția energetică în domeniul public; eficiența energetică și eficientizarea costurilor companiilor; securitatea energetică și geostrategie

În cadrul SMART ENERGY EXPO, un rol important va fi acordat dezbaterilor publice sub forma unor ateliere de lucru care vor pune la aceeași masă sectorul energetic cu cel public și mediul nonguvernamental și cel academic într-o încercare de identificare a celor mai bune soluții pentru atingerea obiectivelor de decarbonare stabilite la nivelul Uniunii Europene.

Astfel Europa trebuie să dubleze ponderea electricităţii produse din surse regenerabile până la finele deceniului pentru a-şi putea atinge ţinta vizând reducerea emisiilor cu cel puţin 55% până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990. Politică europeană este încurajată și de o serie de lucruri legate de comportamentul consumatorilor, care devin tot mai conștienți de impactul asupra mediului înconjurător. În România, decarbonarea sectorului energetic se bazează în mare măsură pe sprijinul oferit de Pactul Verde European prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Potențialul energiei regenerabile pe piața locală poate deveni motorul decarbonării sectorului energetic românesc, atâta timp cât inițiativele publice se sincronizează cu intențiile de business.

În ceea ce privește cota de energie regenerabilă, Comisia Europeană a recomandat României să crească nivelul de ambiție pentru 2030, până la o pondere a energiei din surse regenerabile de cel puțin 34%. Astfel, pentru atingerea nivelului de ambiție cu privire la ponderea energiei din surse regenerabile de 30,7% în anul 2030, România va dezvolta capacități adiționale de SRE de aproximativ 6,9 GW comparativ cu anul 2015.

Potrivit Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 elaborat de autoritățile române, pentru realizarea acestei ținte este necesară asigurarea unei finanțări corespunzătoare din partea UE în sensul asigurării unei adecvanțe corespunzătoare a rețelelor electrice, dar și a flexibilității producerii de E-SRE prin instalarea de capacități de back up pe gaze naturale, capacități de stocare și utilizarea de tehnici inteligente de management a rețelelor electrice. Comisia Europeană a menționat, pe de altă parte, faptul că România va trebui să își propună o reducere mai mare a consumurilor de energie primară și finală până în anul 2030, pentru ca obiectivul de eficiență energetică al Uniunii să fie atins. Prin urmare, România țintește un consum primar de energie de 32,3 Mtep, respectiv un consum final de energie de 25,7 Mtep, obținând astfel economii de energie de 45,1%, raportate la consumul primar aferent anului 2030, respectiv de 40,4% pentru consumul final de energie, comparativ cu scenariul de referință PRIMES 2007

România este una din țările UE cu cel mai mare potențial natural în ceea ce privește sursele de energie regenerabilă. Ținând cont de mixtul energetic echilibrat al României și dezvoltările tehnologice în domeniul surselor de energie regenerabile se justifică examinarea atentă a modalităților de valorificare a potențialului de energie regenerabilă. Mai mult, acest raport vizează evidențierea avantajelor pe care investițiile în acest sector le-ar ar aduce economiei românești în ansamblu.

SMART ENERGY EXPO reprezintă mediul propice prin care companiile, mai mari sau mai mici, îşi pot face promovarea produselor si a serviciilor din domeniul energiei inteligente (Smart Energy) sau conexe, se pot orienta către noi pieţe, îşi pot identifica și găsi noi parteneri de afaceri. Totodată, participanţii și vizitatorii pot afla şi cele mai noi tendinţe din domeniului energetic, derivate și integrate in politicile si standardele cerute la nivelul Uniunii Europeane.

The post În Premieră la Constanța, în Plină Criză Energetică – Produsele și Sistemele de Smart Energy pot Fii Soluții appeared first on Novus Ordo Media.