Dacă ne uităm chiar și înainte de 24 februarie 2022, putem observa cum efectele perturbatoare ale pandemiei de Covid-19 au pus presiune asupra țărilor europene. După izbucnirea invaziei rusești în Ucraina, urmată de pachetele de sancțiuni aplicate de către instituțiile Uniunii Europene împotriva Federației Ruse, inflația a început să crească pe întreg continentul. Petrolul și gazele rusești au devenit o necesitate stigmatizată, de facto o platformă indirectă de finanțare a terorismului. Acum, economiile europene se luptă să își mențină echilibrul, în timp ce administrațiile se agață de ultimele lor picături de legitimitate în fața unei societăți civile profund împovărate. Ungaria nu este străină de această situație.

Poziția Budapestei în Grupul de la Vișegrad a fost una controversată încă de la izbucnirea războiului din Ucraina. Ministrul afacerilor europene al Republicii Cehe a declarat că, în momentul de față, grupul se află „în pauză”, în timp ce ministrul polonez Wojciech Skurkiewicz a declarat pentru Agenția de Informații Radio că starea actuală a grupului V4 este departe de a fi optimistă, totul din cauza poziției asumate de către Ungaria. Mulți analiști consideră că relațiile dintre cele patru țări trec, în prezent, prin cea mai rece fază încă din 1990 și până în prezent.

Administrația de la Budapesta pare nestatornică în agenda sa naționalistă. Politicile lui Viktor Orban de a menține achiziția de gaz rusesc ieftin au fost menținute prin acțiunile sale, chiar și înainte de izbucnirea războiului. Mai mult, cu doar câteva săptămâni înainte de invazia rusă, președintele se afla la Moscova, pentru a conveni asupra unui nou contract de furnizare de gaze cu Vladimir Putin. Viktor Orban a criticat sancțiunile UE împotriva Rusiei, subliniind lipsa lor de eficacitate în slăbirea agresiunii ruse, creând, în același timp, o creștere a prețurilor la energie electrică și alimente pe continent.

Ministrul maghiar al afacerilor externe și al comerțului, Peter Szijjarto, a declarat că i se pare nedrept ca populația maghiară să „plătească prețul războiului” fiind lipsită de petrol și gaze rusești și de locurile de muncă sau confortul ce pare să le însoțească.

În ultimii ani, putem observa cum dependența Ungariei față de combustibilii fosili ruși a crescut exponențial. Cu o producție internă redusă, dependența de import a Ungariei a atins chiar și 87% în anul 2020, Rusia reprezentând „64% din importurile de țiței și 95% din importurile de gaze” (IEA 2022). Administrația de la Budapesta nu intenționează să scadă consumul de petrol, dar se pare că intenționează să reducă creșterea totală a consumului. Din cauza lipsei de resurse interne, importurile de combustibili fosili ale țării vor continua probabil să crească.

În acest context, valoarea forintului maghiar scade de la izbucnirea războiului, atingând minime istorice, cu o reducere de până la nouăsprezece procente față de euro înregistrată în toamna anului 2022. Se pare că nu doar războiul împovărează economia maghiară, ci și pandemia. Consecințele ultimilor doi ani încă persistă cu un deficit bugetar în creștere, dublat de disputa cu Comisia Europeană cu privire la fondurile de redresare.

Nivelul inflației cu care trebuie să lupte Ungaria este unul dintre cele mai ridicate din întreaga Europă, ajungând la peste 25%. Inflația energetică a gospodăriilor este cu mult peste 60% în toamna anului 2022 (Moldicz 2022, 2).

Creșterea prețurilor la combustibil și energie cauzată de războiul din Ucraina a pus sub presiune bugetul Ungariei. Astfel, prețurile de vânzare pentru gaze naturale și electricitate au fost de mult timp plafonate în Ungaria, pentru a menține costurile pentru gospodării la prețuri accesibile și pentru a evita expunerea acestora la volatilitatea pieței (IEA 2022). Această politică ar trebui să vină în sprijinul gospodăriilor vulnerabile și întreprinderilor mici. Cu toate acestea, din august 2022, legea nu mai acoperă gospodăriile sau întreprinderile care depășesc nivelul mediu de consum de energie. În cazul depășirii limitei de consum impuse, prețurile de vânzare sunt majorate către prețurile pieței. Cu toate acestea, plafonarea prețurilor a lăsat găuri semnificative în bugetul Ungariei, găuri care sunt supuse umplerii prin diferite metode, precum modificarea legii KATA a impozitului forfetar, prin care întreprinderile mici obișnuiau să plătească lunar o sumă fixă de bani care acoperea toate obligațiile față de stat. Începând cu iulie 2022, revizuirea legii ar putea îngreuna, în special pentru mulți antreprenori noi, să demareze și să-și conducă afacerile (Szokolai 2022). Această măsură face parte din numeroasele eforturi pe care statul ungar le-a adoptat pentru a reduce consecințele crizei economice. Celelalte taxe speciale care au fost introduse sunt menite să adauge 800 de miliarde de forinți la bugetul de stat în 2022 și 1 trilion de forinți în 2023, reducând, în același timp, cheltuielile guvernamentale pentru acești doi ani.

În iulie 2022, declarând totodată starea de pericol din cauza izbucnirii crizei energetice, guvernul ungar a decis și alte puncte de acțiune pentru această problemă, cum ar fi:

· creșterea producției interne de gaze de la 1,5 la 2 miliarde de metri cubi;

· datoria ministrului afacerilor externe de a continua negocierile cu alte țări pentru furnizarea de gaze naturale;

· punerea în aplicare a interzicerii exportului de surse de energie și a lemnului de foc

· creșterea producției interne de cărbune;

· repornirea centralei pe cărbune Mátra;

· prelungirea duratei de viață a centralei nucleare Paks, efectuând, de asemenea, analize ale costurilor și planurilor de fezabilitate;

· „subvenționarea consumului de energie al companiilor consumatoare de energie de către guvern, care va plăti jumătate din creșterea prețurilor la energie (până la 500.000 euro)” (IEA 2022), deși ajutorul nu este acordat automat tuturor întreprinderilor.

Ceea ce ar trebui Ungaria să facă, în primul rând, este să încerce să urmărească o abordare națională a cererii de combustibili fosili. Cu toate acestea, fiind puternic dependentă de conducta Druzhba de Sud și, prin urmare, foarte dependentă de importul de combustibili fosili ruși, embargoul Uniunii Europene asupra importurilor rusești a adâncit abordarea euro-sceptică a guvernului. Administrația Orban a cerut scutirea țării de la embargo. UE a acordat Ungariei acces limitat la conducta Druzhba, dar țara trebuie să găsească urgent noi modalități de diversificare a importurilor de petrol, alături de partenerii săi regionali.

Comisia Europeană încearcă să stimuleze dezvoltarea energetică a țărilor către o abordare mai ecologică, cum ar fi utilizarea energiei solare și eoliene, încurajând totodată dezvoltarea inovațiilor în tehnologii precum cele de producție de biometan și hidrogen. Multe țări din UE, inclusiv Grupul de la Vișegrad, văd, de asemenea, potențialul energiei nucleare de a înlocui utilizarea cărbunelui și a gazului.

După cum s-a menționat mai devreme, obiectivele actuale ale Ungariei menționează atât utilizarea energiei nucleare, cât și a celei alimentate de combustibili fosili. Revenirea la cărbune și repornirea centralei Mátra a fost o decizie puțin conștientă de actualele probleme de mediu. Cu toate acestea, se pare că centrala se confruntă cu inoperabilitate din cauza disfuncționalităților, deși Viktor Orban continuă să insiste asupra funcționării ei la capacități și mai mari. În prezent, centrala Mátra este oprită pentru reparații încă de la sfârșitul lunii septembrie.

Cheia Ungariei pentru asigurarea securității și independenței energetice este punerea în aplicare a tranziției ecologice, potrivit unei noi analize aprofundate a Agenției Internaționale pentru Energie. Energia solară fotovoltaică este, de asemenea, o alternativă viabilă acum pentru Ungaria, deși, în sezonul rece, rețeaua nu poate satisface pe deplin cererea. În general, performanța țării în ceea ce privește utilizarea energiei regenerabile a crescut în ultimii ani, deși nu a atins încă ambiția guvernului de 21% pentru 2030 din consumul final brut de energie.

Prelungirea duratei de viață a celor patru reactoare nucleare de la Centrala Nucleară Paks ar putea fi primul pas în eliminarea treptată a industriei combustibililor fosili. Energia nucleară produsă ar garanta jumătate din aprovizionarea cu energie a țării. „Între 2012 și 2017, tuturor celor patru unități ale CNE Paks li s-au acordat licențe de prelungire a duratei de viață de 20 de ani, pe lângă durata de viață inițială de 30 de ani, noile date de închidere fiind programate pentru 2032-37” (ibid). Încă două reactoare au fost planificate să fie construite la Paks II prin acordul guvernului cu compania rusă de stat Rosatom. Acordul de finanțare de 10 miliarde de euro a fost convenit să acopere 80% din costul anticipat al proiectului, Ungaria urmând să ramburseze împrumutul de-a lungul a 21 de ani de funcționare (Reuters 2022). Din cauza războiului și a sancțiunilor, mulți se întreabă dacă Rusia își va permite să finanțeze împrumutul într-o perioadă convenabilă de timp, având în vedere că proiectul a fost deja amânat cu 5 ani. În 2021, jumătate din energia electrică din Ungaria provenea din surse nucleare, urmată de contribuții puternice din „gaze naturale (28%), cărbune (11%) și solar (5%)” (IEA, 2022). Dintre țările membre ale IEA, Ungaria deține a treia cea mai mare pondere de energie nucleară, după Franța și Slovacia.

Per total, potențialul de energie regenerabilă al Ungariei nu trebuie subestimat. Cu toate acestea, mai sunt multe de făcut în ceea ce privește independența energetică a țării, care ar putea fi obținută doar printr-o creștere a utilizării surselor regenerabile interne.

Pe măsură ce inflația continuă să crească și războiul din Ucraina nu pare a-și întrezări sfârșitul curând, administrația maghiară își pierde din ce în ce mai mult legătura cu societatea civilă. Deși plafonarea prețurilor la mâncare este aici pentru a rămâne, populația maghiară nu se va mai bucura de preț plafonat la pompele benzinăriilor. Cetățenii își plătesc cu greu facturile, iar unii chiar renunță la viața de apartament și se mută la țară în favoarea locuirii în iurte, pentru o viețuire mai rentabilă.

Administrația de la Budapesta trebuie să-și intensifice strategiile de guvernare. Sunt multe opțiuni care ar putea ajuta țara să-și depășească situația. În primul rând, Ungaria are potențial în energie geotermală și eoliană și ar trebui să investească în astfel de instalații de producere a energiei regenerabile.. Dacă toate centralele cu energie regenerabilă ar fi folosite la potențialul lor maxim, țara ar putea închide ultima sa centrală pe cărbune în mai puțin de 5 ani.

În al doilea rând, strâns legat de punctul anterior, este de o importanță absolută modul în care țara va gestiona tranziția ecologică, oferind, în același timp, sprijin adecvat comunităților implicate în centrala pe cărbune Mátra. Multe țări eșuează lamentabil în fața acestor comunități, lăsându-le în situații sumbre, disperate. Odată cu deschiderea Centralei Nucleare Paks II, construcția de parcuri eoliene, apariția centralelor geotermale și așa mai departe, va exista o cerere de muncitori în aceste domenii de expertiză. Cei afectați de tranziție ar trebui să beneficieze de sprijinul guvernului, putându-se recalifica și având prioritate în ocuparea posturilor vacante în domeniul energiei regenerabile.

În al treilea rând, administrația nu are experți calificați în domeniile de proiectare, finanțare, implementare, monitorizare și evaluarea a politicii de eficiență energetică. Guvernul ar trebui să finanțeze și să sprijine implementarea unei agenții de eficiență energetică ce va avea responsabilitatea de a facilita accesul la programe de energie regenerabilă. Acest tip de agenție ar putea colabora cu autoritățile locale pentru sprijin în implementarea proiectelor (IEA 2022).

Lista recomandărilor ar putea continua. În cazul Ungariei, dependența de petrol și gaze rusești a dovedit că administrația greșește în lupta lor ideologică împotriva UE. Protestele mocnite din acest moment ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă de ultim moment pentru administrația Orban. Rusia nu mai este răspunsul atunci când orașele din toată țara închid facilități sau limitează transportul public din cauza creșterii împovărătoare a prețurilor la gaze. Este timpul ca țările europene să-și realizeze potențialul de energie regenerabilă și să refuze să ardă petrol și gaze ce finanțează terorismul într-o eră a inovației tehnologiei verzi și durabile.

Bibliografie

“Hungary 2022 – Analysis.” n.d. IEA. https://www.iea.org/reports/hungary-2022.

Moldicz, Csaba. 2022. Review of Hungary Economy Briefing: The Sources of Inflation in Hungary. Edited by Chen Xin. Weekly Briefing 55 (2): 1–6. https://china-cee.eu/wp-content/uploads/2022/10/2022e10_Hungary.pdf.

Szokolai‌, Róbert. “Alea Iacta Est – Revision of Hungarian KATA Tax Law May Bring Adverse Effects for Young Entrepreneurs in the Country – CESI.” 2022. July 25, 2022. https://www.cesi.org/posts/alea-iacta-est-revision-of-hungarian-kata-tax-law-may-bring-adverse-effects-for-young-entrepreneurs-in-the-country/.

‌Reuters. 2015. “Special Report – inside Hungary’s 10 Billion Euro Nuclear Deal with Russia,” March 30, 2015, sec. Special Reports. https://www.reuters.com/article/uk-russia-europe-hungary-special-report-idUKKBN0MQ0MN20150330.

‌Ciobanu, Tim Gosling, Edit Inotai, Edward Szekeres, Claudia. 2022. “Democracy Digest: Giving the v3 Sign to Orban.” Balkan Insight. April 1, 2022. https://balkaninsight.com/2022/04/01/democracy-digest-giving-the-v3-sign-to-orban/.

‌Szadai, Levente. n.d. “Rising Public Anger amid Economic Crisis in Hungary.” In Defence of Marxism. Accessed January 3, 2023. https://www.marxist.com/rising-public-anger-amid-economic-crisis-in-hungary.htm.

‌“Hungarian Government Announces State of Danger due to Energy Crisis.” 2022. Telex. July 13, 2022. https://telex.hu/english/2022/07/13/hungarian-government-announces-state-of-danger-due-to-energy-crisis.