România este împodobită cu splendori naturale, răsplătindu-i mai ales pe cei care explorează înălțimile și adâncimile Carpaților prin rețelele sale de trasee de drumeție. Dacă le infuzezi cu mai multe situri UNESCO, o paletă de bijuterii culturale, spirituale și istorice, numeroase obiective turistice care îți taie răsuflarea (și care pot fi urcate pe Instagram), tradiții neîmblânzite și viață sălbatică, ai rețeta perfectă pentru un traseu de cross-country – Via Transilvanica. Această călătorie de descoperire frumoasă, întinsă pe sute de kilometri, a evoluat de la un proiect de conștientizare a drumețiilor la un program de dezvoltare comunitară interregională.

Pentru cei cărora le place să călătorească în natură, traseele din România reprezintă una dintre cele mai bune experiențe fără obstacole din Europa, în special cele care se adâncesc în pădurile virgine ale Carpaților. Astfel, Via Transilvanica reprezintă un sistem național de trasee de drumeție, cu o lungime de peste 1.400 de kilometri, care a unit sub același steag 20 de regiuni etnice și culturale diferite din România. Inițiativa, de înființare a unui traseu socio-cultural, culminează eforturile Tășuleasa Social, un ONG care de aproape 3 decenii activează în diverse proiecte educaționale, sociale, culturale și de mediu.

După zeci de oameni dedicați timp de 4 ani de muncă asiduă, alături de sute de instituții și aproape 10.000 de voluntari, Via Transilvanica a devenit primul traseu de lungă distanță din România în octombrie 2022, când la Alba Iulia (Orașul Unirii) a avut loc târgul de inaugurare a unui drum unificator. Sistemul de traseu este delimitat de indicatoare și borne andezite, fiecare dintre acestea fiind sculptate manual de artiști naționali și internaționali, care înfrumusețează traseul și înfățișează motive regionale, tradiționale, culturale etc., specifice zonei în care sunt amplasate. 

Astfel, toate cele 7 trasee care formează Via Transilvanica oferă călătorilor o oportunitate unică de a se implica direct cu comunitățile locale, de a se cufunda în istoria și patrimoniul bimilenar al României sau pur și simplu de a descoperi peisaje naturale neatinse. Pentru a ajuta la o mai bună acomodare a celor care întreprind această călătorie, au fost create de către o echipă de documentare dedicată mai multe ghiduri internaționale (pentru drumeți și bicicliști deopotrivă), care acoperă totul, de la repere de patrimoniu, întâlniri cu viața sălbatică, planificarea călătoriei, cartografiere detaliată și tot ceea ce este necesar pentru a crea momente perfecte în inima României.

Mai mult, organizația din spatele Via Transilvanica aspiră să identifice, să promoveze și să păstreze oportunitățile socio-culturale de-a lungul traseului (de la ruine de vârstă mijlocie la soluții alternative de educație), îndepărtându-se de reperele traseului și trecând la dezvoltarea concretă a comunității. Promovând mândria națională și internațională față de traseu, organizația creează o platformă colectivă solidă, unind părțile interesate locale și regionale de-a lungul drumului, punând în același timp accentul pe valoarea adăugată societală pe care o aduce și contribuind la un efect de propagare a programelor de dezvoltare în comunitățile locale.

Deoarece este situată „într-una dintre cele mai uimitoare regiuni din Europa”, inițiativa „servește drept o conexiune vitală între comunitate și diversele fațete ale patrimoniului”¹, reușind să creeze în decurs de doi ani un întreg documentar care a făcut un turneu în SUA și Europa, intitulat Via Transilvanica: drumul înainte și un altul, care a participat la festivaluri de film, intitulat Oamenii drumului: Terra Banatica², toate acestea primind în același timp Premiile Europene ale Patrimoniului în acest an pentru contribuția sa la dezvoltarea națională și internațională și pentru promisiunea sa viitoare³ (fiind unul dintre cele două premii câștigate de România în 2023).

În ultimii ani se înregistrează o creștere a numărului de persoane care au început să exploreze traseul Via Transilvanica, care începe la Mănăstirea Putna (unde este înmormântat Ștefan cel Mare) și se termină la Drobeta Turnu-Severin (unde Majestatea Sa Regele Carol I a intrat pentru prima dată în țară), chiar și secretarul NATO, Mircea Geoană⁴, devenind cea mai recentă personalitate care a trecut pe acolo.  Ca atare, exploratorii au opțiunea de a o face dintr-o dată și de a trece prin peste 500 de așezări, 7 ținuturi cultural-istorice, 10 județe sau de a se bucura de ea pe secțiuni dedicate, de la 5 zile până la două săptămâni. 

Cu investiții ce depășesc 2 mil. EUR și o întreagă rețea de instituții publice, parteneri privați și structuri ale societății civile, Via Transilvanica coagulează sau a demarat numeroase proiecte socio-culturale în zonă. Printre cele mai importante se numără: Pădurile pedagogice (care au contribuit la educarea a aproape 10.000 de tineri în ceea ce privește protecția mediului); Maratonul „Via Maria Theresia”, adică „Drumul Mariei Tereza”, (a refăcut un vechi traseu de graniță care lega Transilvania de Moldova pe vremea Împărătesei Mariei Tereza a Austriei și care a adunat anual peste 3.500 de participanți); Școala de Drumeție Montană (educație non-formală de drumeție pentru peste 1.200 de persoane); Camionul de Crăciun și Ziua Micilor Voluntari (a început ca un sprijin oferit școlarilor din zonă și s-a transformat în educație alternativă pentru participarea comunității); Campanii de împădurire (realizate anual de-a lungul traseului a adus peste 6.500 de persoane pentru a replanta câteva zeci de hectare), cu titlu de exemplu.

În concluzie, fie că îndrăznim să explorăm traseele sau pur și simplu susținem inițiativa, trebuie să recunoaștem că Via Transilvanica reprezintă un drum curajos, unul care ne-a permis să ne redescoperim reperele (interne și externe) și să descoperim în mod deschis cine suntem cu adevărat, ce ne unește și cum putem contribui mai bine la societate. Prin urmare, Via Transilvanica nu este nici un proiect de drumeție, nici o platformă socio-culturală interconectată, ci mai degrabă a avut și are legătură cu identitatea și generarea de comunități, creând un sentiment profund de a fi una cu noi înșine și cu locurile noastre, natura, culturile, valorile, tradițiile etc., aducând regiunile și Europa mai aproape. Să sperăm că inițiatorii și participanții vor continua să rămână pe drumul cel bun și să nu se piardă la o cotitură greșită în dezvoltarea viitoare a acestui traseu. 

1.  https://www.europeanheritageawards.eu/winners/via-transilvanica ↩︎
2. http://romania.honoraryconsulate.network/hartford/news/r484/via-transilvanica-the-road-ahead ↩︎
3. https://culturaladuba.ro/via-transilvanica-si-calauzele-apelor-castigatoare-la-premiile-europene-pentru-patrimoniu/ ↩︎
4.  https://www.romania-insider.com/mircea-geoana-cycles-via-transilvanica-june-2023 ↩︎