În ritmurile complicate ale Europei de Est, există un vals hipnotizant între România și Republica Moldova – care transcende granițele, istoriile și limitările. Pe măsură ce legăturile istorice sunt reaprinse, luminile lor emergente dezvăluie o tapiserie împletită a ceea ce a fost, este și va fi chiar și de cealaltă parte a râului. De aceea, în ultima vreme, s-a acordat o atenție deosebită poveștii acestor două țări – atât de apropiate, dar atât de îndepărtate.
În această poveste cu două țări, colaborarea internațională dintre România și Republica Moldova transcende simpla lor apropiere geografică, în care Iașiul se află la 150 km prea departe de Chișinău. Prin urmare, cooperarea lor (care face legătura între termenul de frăție și parteneriat) este o mărturie a unor legături adânc înrădăcinate, sedimentate prin secole de tradiții, cultură, identitate și istorie comune, toate scrise în aceeași limbă și pentru o vreme pe aceeași pagină.
Înainte de a ne referi la această legătură, merită să subliniem momentele în care aceste două regiuni au devenit de fapt două țări. Astfel, timp de secole, în afară de râul Prut, nu a existat nicio graniță între această îmbrățișare, deoarece teritoriile Basarabiei (actuala Republică Moldova) au făcut parte din Principatul Moldovei (astăzi provincie românească) până în 1812. Chiar dacă s-a confruntat cu numeroase imperii în timpul Evului Mediu, conducătorii moldoveni mergând până la Khotyn sau în Crimeea pentru a lupta, prima ruptură a pornit de la o confruntare între Imperiul Otoman și cel Rus (1806-1812), din care Basarabia a devenit un bun pasiv și o victimă. Ca atare, întrucât Principatele Moldovei și Valahiei se aflau în acea perioadă sub influența otomană, aceasta din urmă a folosit Basarabia ca monedă de schimb în Tratatul de la București, desprinzând-o de continent și marcând începutul dominației rusești.
Odată cu trecerea unui secol, plin de lupta românilor pentru independență și unitate, Basarabia decide să se reunească cu Regatul României, serbând 1 Decembrie 1918 ca o națiune reîntregită. Aproape imediat ce sărbătorile s-au stins, în 1945 URSS a recucerit Basarabia și a asimilat-o blocului său, divizând-o pentru a doua oară. După o jumătate de secol de ruptură, accentuată de separarea familiilor, sârme ghimpate, tactici de supunere, deportări în Siberia și multe alte momente întunecate ce marchează o adevărată traumă civilizațională, Moldova și-a revendicat independența în 1991, România fiind prima care a recunoscut suveranitatea noii republici. Acesta a fost unul dintre primele gesturi care a introdus o lungă listă de cooperare și colaborare.
Trecând la vremuri recente, după numeroase (și constante) întâlniri bilaterale între oficiali, sesiuni comune instituționale, precum cea parlamentară din 2018 (care a marcat 100 de ani de la Marea Unire a României), în care s-a adoptat o rezoluție comună pentru unificare, oferind Moldovei accesul la Dunăre pentru primul său port etc., parlamentul moldovean a înlocuit recent „limba moldovenească” cu „limba română” în toate documentele și în Constituție, ștergând distanțarea simbolică a lui Igor Dodon de vecinii lor și subliniind încă o dată bazinul lingvistic comun și legăturile culturale împărtășite. Mai mult, un număr semnificativ de moldoveni percep România ca fiind casa lor, 4/5 dintre studenții care decid să studieze în UE alegând România, care se adaugă la cei peste 10% de moldoveni care locuiesc constant în România sau la cei 1/3 dintre ei care au dublă cetățenie1.
În afară de nivelurile demoscopice, această prietenie se sedimentează și în plan economic, toate cifrele înregistrând o expansiune remarcabilă. Astfel, România este cel mai important partener comercial pentru Republica Moldova, exportând peste 2,1 mld. EUR doar în 2022 (o creștere de 134% în doi ani) și importând peste 1 mld. EUR (o creștere de 94% față de 2021), trimițând peste 545 mln. EUR în investiții directe în același an și având aproape 5.000 de firme înregistrate cu capital mixt, fără a mai vorbi de o serie de programe de ajutor sau de susținere care depășesc în medie 100 mil. EUR anual doar în scheme de finanțare directă.
Totodată, pe tot parcursul pandemiei, România a dedicat peste 5 mil. EUR pentru a spori gradul de pregătire a vecinului său, alături de donații lunare care au inclus echipamente medicale, tratamente, dispozitive de urgență, camioane, mobilizarea a zeci de specialiști, aproape jumătate de milion de doze de vaccin (până la sfârșitul crizei) sau asigurarea de asistență medicală și primirea de pacienți în perioadele de vârf2. De asemenea, când am pășit imediat într-o altă criză, cea energetică, România a sărit în ajutor și a oferit granturi de dimensiuni medii, a semnat acorduri și a avut o suită de întâlniri la mai multe niveluri, pledând activ pentru asistența Republicii Moldova în cadrul Conferinței de la Paris (noiembrie 2022). Având în vedere perturbările din zonele vecine, Moldova s-a trezit izolată energetic, mai ales că regiunea Transnistria (pro-rusă, revizionistă și separatistă) amenința cu o decuplare completă, totul în timp ce Ucraina era obligată să oprească exporturile. Astfel, pe toată durata iernii trecute, România a acoperit aproape 90% din necesarul de energie al Republicii Moldova, oferind garanții pentru întregul stoc, în cazul în care cererea ar fi depășit consumul prognozat, fiind realizate mai multe planuri de dezvoltare a infrastructurii pentru a face față mai bine viitoarelor răceli3.
În timp ce Bogdan Aurescu (ministrul român de externe) a prezentat, cu ocazia semnării unui acord de cooperare trilaterală, Ucraina în război și Republica Moldova în război ca fiind „parteneri esențiali pentru viitorul securității europene”, în special în Marea Neagră, aceasta din urmă reprezentând „singura țară din lume care are doi miniștri de externe”, este destul de clar că această solidaritate regională rezistă în fața oricăror adversități. Prin urmare, ambele state și cetățenii au ales să își sublinieze asemănările, făurind un „pod de flori” care poate să continue să crească frumos, fie că este vorba de traiectoria europeană sau transatlantică a Republicii Moldova sau de unificarea sa cu România, mai ales dacă aceste căi sunt parcurse și sedimentate împreună.
„România este iubită în Republica Moldova pentru umărul pe care ne putem sprijini atunci când ne luptăm, pentru ajutorul imens și necondiționat oferit cetățenilor noștri, pentru sprijinul ferm acordat aderării la Uniunea Europeană. România este iubită pentru limba română, în care am crescut ca într-o casă părintească, și pentru istoria noastră comună – o istorie a curajului și a luptei pentru libertate” – Maia Sandu, Președintele Republicii Moldova, 1 dec. 2022
„România și Republica Moldova au o relație foarte specială – mai puternică pe zi ce trece! Împărtășim o comunitate de limbă, cultură și istorie și am construit împreună o colaborare extrem de deschisă, sinceră și eficientă.”
Klaus Werner Iohannis, Președintele României, 23 februarie 2023.
- https://www.g4media.ro/document-circa-un-sfert-din-cetatenii-republicii-moldova-au-primit-cetatenia-romana-iar-procentul-ar-putea-ajunge-la-o-treime-pandemia-a-ingreunat-procesul.html ↩︎
- https://www.mae.ro/node/1677 ↩︎
- https://www.reuters.com/business/energy/romania-provides-80-90-moldovas-energy-needs-minister-2022-11-21/ ↩︎
